Ai avut vreodata zile in care iti erau inecate corabile?
Sau zile in care aveai nori pe cer si nu mai vedeai soarele?
Uneori mai mici, alteori mai mari.
In acele zile aduceti-va aminte de acest post, iar daca soarele n-o sa rasara mai repede dupa ce-l cititi mai jos, va dau minutele irosite inapoi 🙂
S-aveti o zi frumoasa!
M-a ajutat prin 2007 cand l-am descoperit iar in 2008 l-am ascultat in Timisoara.
Va sustine in 11 aprilie o conferinta la Bucuresti, introdus de Robert Turcescu.
Multumesc Evenimentul Zilei pentru articol. Varianta PDF.
Nick Vujicic, născut cu sindromul Tetra- Amelia, a reuşit să-şi învingă soarta şi să se bucure de viaţă.
Când s-a născut Nick Vujicic, în urmă cu 29 de ani, în oraşul Brisbane din Australia, în sala de naşteri s-a aşternut liniştea. Tatălui său, prezent la naştere, i s-a oprit respiraţia pentru câteva momente, iar medicul şi asistentele au încremenit. Mama lui Nick îşi auzea nou-născutul plângând, dar se întreba unde e: nu credea că arătarea fără mâini şi fără picioare este copilul ei! În primele zile de la naştere, niciun apropiat al familiei nu a îndrăznit să le spună părinţilor felicitări, nimeni nu a trimis un buchet de flori la spital.
“Cine ar vrea un soţ fără mâini şi fără picioare?”
Copilăria i-a fost marcată de răutăţile colegilor, de neputinţa de a-şi face prieteni şi de ignoranţa oamenilor din jur, care i se adresau mereu ca unui copil retardat.
La vârsta de 10 ani, puştiul a decis că nu-şi mai suportă viaţa şi a încercat să se sinucidă, după ce îşi făcuse o listă cu toate lucrurile pe care nu le va putea face în viaţă, din cauza handicapului, şi de care realiza că nu se va putea bucura vreodată.
“Mă gândeam că nu m-aş putea însura. Cine ar vrea un soţ fără mâini şi fără picioare? Şi chiar dacă m-aş însura, cum mi-aş ţine de mână soţia? Cum aş dansa cu mireasa mea în seara nunţii?”, îşi povesteşte Nick momentul de cumpănă în interviurile pe care le acordă în întreaga lume.
Părinţii au fost principalii lui susţinători. L-au sprijinit mereu şi l-au încurajat. Au refuzat să-l înscrie la o şcoală pentru copii cu handicap, aşa că şi-au folosit imaginaţia pentru ca Nick să facă faţă cerinţelor. Cum cel mai greu era scrisul, i-au construit un dispozitiv de ţinut creionul, lipit de un deget ce iese din ciotul care-i ţine loc de picior stâng.
După liceu, Nick Vujicic a urmat cursurile Universităţii Grif fin din Logan, Australia, de unde a obţinut o dublă specializare, în Contabilitate şi Planificare financiră. La 19 ani de la momentul în care l-a bântuit gândul morţii, Nick se bucură de cereri în căsătorie de la femei din toată lumea. A avut câteva relaţii stabile, însă mai aşteaptă încă femeia care să îi devină soţie.
Scrie la calculator
43 de cuvinte într-un minut Când se trezeşte dimineaţa, Nick dă la o parte pătura cu ciotul ce-i înlocuieşte piciorul stâng şi aprinde lumina cu o crosă. Se mişcă prin casă ajutându-se de ciot, se spală pe dinţi cu o perie fixată într-un dispozitiv lipit de perete, se bărbiereşte şi îşi piaptănă părul cu o improvizaţie similară şi apoi se aşază la computer. Chiar se pricepe la mânuit tastatura! Poate tasta 43 de cuvinte pe minut, cu degetul mare ce iese din ciot, şi pe care îl alintă “copănelul de pui”.
Când iese la plimbare, foloseşte un cărucior electric pe care îl acţionează cu ajutorul “copănelului”. Handicapul nu l-a împiedicat să facă sport şi să se distreze, aşa că înoată, pescuieşte, face surf, călăreşte şi joacă fotbal ori golf.
“E atât de rece apa că-ţi îngheaţă mâinile”
Peste 40 de milioane de oameni au vizionat pe YouTube imagini cu momente din viaţa lui Nick, iar bărbatul i-a cucerit pe toţi. “E atât de rece apa că-ţi îngheaţă mâinile”, glumeşte Nick într-un filmuleţ postat pe You- Tube, în care se distrează alunecând pe un tobogan cu apă.
În altul, sare în piscină, de pe o trambulină, şi înoată cu ciotul, aşa cum l-a învăţat tatăl încă de când era copil. Mare iubitor de fotbal, Nick nu se mulţumeşte doar să privească, ci joacă pe teren lovind mingea cu capul. Iar în toate aceste înregistrări, bărbatul emană fericire, de parcă toată viaţa lui este o sărbătoare.
Afla din clipul de mai jos, cum s-a apropiat de Dumnezeu!
Slujba lui: orator motivaţional profesionist
La cei 29 de ani pe care îi are, Nick are un zâmbet cuceritor, demn de platourile de filmare de la Hollywood, este charismatic şi-şi vrăjeşte publicul din primele secunde. Acum te face să râzi, iar în clipa următoare să plângi. Este orator motivaţional profesionist de la 23 de ani, a vorbit în faţa a peste un milion de oameni de pe tot globul, pe care a vrut să-i convingă că, prin voinţă şi determinare, orice necaz poate fi depăşit şi că nicio provocare nu este de neînvins. Iar exemplul personal arată că ceea ce spune nu sunt vorbe goale: Nick are propria companie de discursuri motivaţionale, face afaceri imobiliare, investeşte pe piaţa de valori, iar prin intermediul propriei fundaţii ajută şcoli din ţările lumii a treia şi sprijină construirea de spitale şi orfelinate.
“Felul în care îţi vezi viaţa este prima cheie”
Momentul în care Nick Vujicic a trecut de la frustrare şi depresie la optimism şi succes a fost cel în care s-a ambiţionat să-şi privească viaţa dintr-o perspectivă pozitivă. În conferinţele lui, el spune: “Felul în care îţi vezi viaţa este prima cheie. Lumea se uită la mine şi se gândeşte că un om fără membre are potenţial limitat şi că nu va putea avea succesul de care se bucură alţii. Serios? De ce? Doar pentru că nu am mâini şi picioare nu înseamnă că nu pot face afaceri sau că nu pot învăţa contabilitate”.
Succesul unui om stă în felul în care îşi vede viaţa şi viitorul, iar piedicile există doar în mintea lui, îi mai place lui Nick Vujicic să spună.
Tânărul îşi priveşte handicapul ca pe un dar de la Dumnezeu, iar credinţa lui face ca multe comunităţi religioase din întreaga lume să-l invite să ţină discursuri. În 2008, a onorat o astfel de invitaţie şi la Timişoara.
GENETIC
O boală rară, care ucide bebeluşii
Nick Vujicic e, înainte de orice, un supravieţuitor al unei boli care, de cele mai multe ori, ucide la puţin timp după naştere. Doctorii australieni i-au pus diagnosticul târziu, fiindcă nu se mai confruntaseră cu aşa ceva: sindrom Tetra-Amelia, cauzat de o mutaţie genetică.
Pe lângă lipsa membrelor, majoritatea bolnavilor au malformaţii la faţă, craniu, organele reproducătoare, anus şi pelvis.
Un alt supravieţuitor celebru al bolii este japonezul Hirotada Ototake, de 35 de ani, jurnalist de sport şi autorul cărţii “Nimeni nu este perfect”, best-seller în Japonia, vândută în 4,5 milioane de exemplare.
1 milion de oameni
au participat până acum la conferinţele motivaţionale ale lui Nick Vujicic, iar filmuleţe postate pe YouTube au fost urmărite de aproximativ 50 de milioane de oameni
ÎNVĂŢĂTURI
“Felul în care îţi vezi viaţa e prima cheie. Lumea se uită la mine şi se gândeşte că un om fără membre are potenţial limitat şi nu poate avea succesul de care se bucură alţii.“
“Doar fiindcă n-am mâini şi picioare nu înseamnă că nu pot face afaceri sau că nu pot învăţa contabilitate.“
NICK VUJICIC, orator motivaţional
EXEMPLU
Australianul născut fără membre îi va învăţa pe români să nu se plângă de lipsuri, ci să se bucure de ceea ce au
Autralianul Nick Vujicic se va afla în România luni, 11 aprilie 2011, la Universitatea Româno- Americană, unde va susţine o conferinţă motivaţională: “100% inspiraţie. Cum să trăieşti o viaţă fără limite”. Conferinţa începe la ora 18.00 şi durează două ore. Evenimentul este prezentat de jurnalistul Robert Turcescu.
“Mesajul lui Nick este deosebit de puternic”
Va fi cu adevărat un eveniment, spun cei de la firma Top Speakers Agency, care se ocupă de organizare. “Discursul lui Nick Vujicic schimbă viziunea despre modul în care te poţi bucura de o viaţă plină de succes, indiferent de circumstanţe. Mesajul lui Nick este deosebit de puternic şi poate realiza această schimbare de perspectivă, deoarece el este dovada vie că în viaţă orice este posibil şi că singurele limite pe care le avem sunt cele pe care noi înşine ni le impunem”, ne-a declarat Corina Ilie, manager Top Speakers Agency.
Reduceri pentru pachetele cu mai multe bilete
Publicul de la Bucureşti va fi format în cea mai mare parte din corporatişti, însă poate participa oricine doreşte. Biletele au fost puse în vânzare şi costă 70 de euro de persoană. Pentru pachetele de 5-9 bilete se plătesc 65 de euro/ bilet, pentru cele de 10-19 bilete – 60 de euro/bilet, iar pentru pachetele de peste 20 de bilete – 55 de euro/bilet. La toate aceste preţuri se adaugă TVA.
Despre carieră, ţeluri şi eficienţă
Discursurile corporate sunt menite să îmbunătăţească munca angajaţilor şi să crească mu ltumirea lor faţă de locul de muncă. În conferinţele lui, Nick Vujicic dezvoltă, de obicei, numeroase teme, printre care: leadership, perseverenţă, acceptarea provocărilor şi depăşirea obstacolelor, munca de echipă, cum să devii pasionat de ceea ce faci, stabilirea ţelurilor şi urmarea lor, dezvoltarea carierei, poziţionarea şi productivitatea, explorarea tuturor posibilităţilor, găsirea perspectivei corecte, maximizarea po ten ţialului şi trăirea unei vieţi fără limite.
Ai grija cu ce promiti, Catalin. S-ar putea sa ai surpriza sa nu poti sa iti indeplinesti promisiunile cum ar fi minutele de viata date inapoi.
Poate o sa par dur, rece, insensibil si mai stiu eu ce eticheta o sa mi se puna, dar pe mine nu ma convins ca viata e minunata, incantatoare si superba. E la fel ca baiatul care a dovedit ca el poate sa alerge 1000 maratoane pe an. Bravo lor.
Eu stiu multi oameni care au sute de mii de euro in banca.
Eu stiu multi oameni care isi fac concedii peste tot in lume, care calatoresc doar ca sa se bucure de noi si noi locuri.
Eu stiu….. stiu multe din ceea ce fac multi.
E perfect si ma bucur pentru ei.
Asa cum ma bucur si pentru tine ca alergi maratonul si nu esti mort-decedat-si-terminat la final.
Dar daca eu nu pot sa am acele lucruri, daca nu pot sa le fac, cu mine cum ramane ?
Daca toata omenirea ar avea 10.000 euro si eu nu as avea, parca nu m-ar ajuta cu nimic.
Stiu cum se pune problema cu aceste clipuri, tehnici si conferinte motivationale. Uite cum el a putut si ce greutati a indurat. E ok, recunosc. Dar e mai la indemana sa compar cu toti cei morti prin razboaie, lagare sau puscarii….. s-ar spune ca eu am o sansa mai mare traind, nu-i asa ?
cred ca ideea principala, in toate aceste discursuri motivationale, este ca ar trebui sa fim fericiti asa cum suntem si cu ceea ce avem. Sutele de mii de euro ale unora sau croazierele altora n-o sa te faca, cu siguranta, fericit. E strict o problema de abordare.
Daca nu poti avea unele lucruri sau nu le poti face, cred ca ar trebui sa te concentrezi pe ceea ce poti avea si pe ceea ce poti realiza. Cred ca limita a ceea ce putem realiza e data de ceea ce ne propunem sa realizam. Cred ca noi insine suntem barierele si motoarele reusitelor noastre.
Eu nu l-am mai vazut pe tipul asta niciodata. Mi-a luat cateva secunde sa realizez ca nu are anumite parti ale corpului. Parca simt o farama din rautatea si umilinta cu care l-a primit umanitatea. Cred ca si-a luat revansa cu varf si indesat si, mai mult decat atat, a invatat sa-si exploateze putinul fizic si multul intelectual cu care a fost inzestrat. Bravo lui!
Eliza, cu drag vi-l impartasesc!
Si totusi, parca problemele mele nu sunt probleme.
http://www.crestinortodox.ro/parinti/grigorie-juravlev-iconarul-fara-maini-picioare-135867.html