All posts by Catalin

Ganduri impartasite la sfarsit/inceput de an

A mai trecut o treapta spre El.
Cea mai grea din cate am avut pana acum.
Insa cea mai frumoasa si fructuoasa!

Ii multumesc, nevrednic, pe bajbaite, stiu ca vede.

Am avut 1 si 2 rezolutii fixate pentru anul ce-a trecut. Le-am indeplinit in proportie de 150% .

Las priceputii sa scrie, lucruri ce le impartasesc total.
Cititi frumos de la Razvan Exarhu, de aici despre anul ce-a trecut si viitor.

Eram în continuare plini de acea siguranţă care prevesteşte uneori marile dezastre. Vorbeam în continuare despre planurile noastre măreţe şi despre viitorul luminos al omenirii. Era normal să fim un pic aroganţi şi să ni se rupă de ceilalţi, pentru că oricum nu au încotro şi tot la noi ajung. În concluzie, era relativ firesc să nu-şi facă nimeni mari griji, pentru că totul era predestinat să o ţină aşa la nesfârşit, până când urma să nu mai răspundă nimeni nimănui la telefon. Sentimentul ăsta că nimeni nu ne merită, că toţi trebuie să spună merci că le dăm eventual bună ziua, că ceea ce avem de făcut e sub demnitatea noastră şi că o mare parte din cei faţă de care avem o responsabilitate sunt cretini, începe să se stingă. Nu foarte repede, pentru că sunt încă mulţi cei care cred că oricât de puţin ai face, eşti de neînlocuit. Au mai scăzut un pic şi pretenţiile celor care nu ştiu să facă absolut nimic, se mai reduce un pic şi acreala celor care ar trebui să dea ceva în schimb pentru banii pe care îi primesc. Parcă nu se mai pricep toţi la orice şi parcă nu mai vor toţi să fie directori.

Să ai ceva de făcut pare să devină interesant, mult mai interesant decât fumatul şi cafeaua sau bârfa mică şi privirea aia acră pe care o ştim cu toţii atât de bine. S-au ieftinit până la ridicol şi poşetele scumpe, dar lumea nu prea mai dă năvală, din lipsă de imaginaţie, desigur. Chiar şi Karl Lagerfeld s-a mutat într- o casă ceva mai mică, pentru care a spus că nu va mai avea cheltuieli exorbitante, ci doar foarte, foarte mari. Deşi e dramatic, momentul ăsta de prăbuşire cu fanfară are hazul şi ironia lui. În primul rând, pentru că la noi, nici criza nu poate dizolva inerţia moştenită de la Balcani şi de la comunişti. Ar fi însemnat ca o bună parte din gesturile pe care bunul simţ, măsura, civilizaţia, călătoriile în străinătate şi un mediu competitiv nu le puteau anula sau corija, să fie sancţionate în cel mai simplu şi eficient mod de urgenţa adaptării pentru supravieţuire. Ar fi fost plăcut să ştim că acest principiu e valabil mai ales pentru lepre, dar din păcate îi atinge şi pe cei care se văd obligaţi să caute ceva sub nivelul lor de competenţă. Mă gândeam că de la poveştile despre căderi şi ascensiuni spectaculoase se va reconstrui respectul pierdut pentru toate lucrurile care ne fac existenţa posibilă sau frumoasă. Mi s-a întâmplat în ultima vreme să aud conversaţii pe care le credeam demult dispărute pentru totdeauna. O ţuică bună, o ciorbiţă aburindă pe o masă în jurul căreia sunt aşezaţi câţiva prieteni, o conversaţie frumoasă par să redevină foarte, foarte importante.

Goana generală după accesorii pare să se domolească încetişor şi atracţia pentru lucrurile aflate aproape de noi anunţă marele trend al următorului sezon, dacă o mai exista vreunul. Am întâlnit în ultimele luni un pic mai multă bucurie în comunicare, mai multă disponibilitate de a împărtăşi, mai multă căldură, compasiune, înţelegere. Dar asta, mai degrabă departe de civilizaţie. Recunosc, mă aşteptam ca regăsirea echilibrului în vremea holerei să fie mai vizibilă. De aceea, îi admir nespus pe cei care reuşesc să rămână lucizi şi să nu-şi abandoneze condiţia umană. Să fii generos şi bun când nimeni nu face asta cu tine, să fii calm când toţi urlă, să zâmbeşti când toţi au puseuri de isterie. Să ai grijă de cei pe care îi iubeşti şi să îi ajuţi să simtă asta şi nu îndoielile sau frământările tale. Când nimic nu mai arată ca planurile tale, când banii nu te mai ajută pentru că au dispărut şi nu mai pot masca o parte din impostura pe care e construită lumea asta, mai poţi să recurgi la câteva soluţii, de care unii oameni nu se tem, poate şi pentru că nu costă nimic: bucuria, încrederea, lipsa fricii, creativitatea şi un pic de smerenie. Aceştia sunt cei care nu uită că viitorul nu e al oamenilor, ci e întotdeauna al lui Dumnezeu. La mulţi ani!

7 randuri despre prietenii tai de la un om minunat

– Omul nu poate urî niciodată pe un duşman neştiutor, la fel cât pe cel imoral.
– Duşmanul din neştiinţă nu este niciodată atât de respingător ca duşmanul din stricăciune.
– Noi ajungem duşmanii unui om când îi cunoaştem însuşirile lui rele, dar nu cunoaştem însuşirile lui bune. Şi ajungem prietenii unui om când luăm seama la însuşirile lui bune, dar în acelaşi timp întrevedem şi pe cele rele.
– Tăria prieteniei ori a duşmăniei noastre faţă de oameni, nu depinde deci de oameni, ci de noi înşine, de cunoaşterea noastră şi de pătrunderea noastră.

Ce-ai inteles?

din Sfântul Nicolae Velimirovici – Învăţături despre bine şi rău, de aici.

Un altfel de colind, asculta-i versurile! Il stiai? Plus bonus, ce inseamna LER?

Via tatal meu.
Pe versuri de Tudor Gheorghe.
Colindul e aici
Cititorule, s-ai parte de un Craciun cu multe semne de la Dumnezeu!

Originea cuvantului Ler

Despre originea cuvantului “ler” s-au formulat pana acum mai multe ipoteze, unele dintre ele lasand deoparte cercetarea lingvistica si indreptandu-se mai mult spre sensuri fantastice. Astfel, in vreme ce unii sustin ca originea cuvantului “ler” sta in cuvantul slav “lel”, numire data zeului dragostei, altii sunt de parere ca acesta se trage din numele roman “Aurelian”. Cuvantul a fost pus in legatura si cu “larii”, personaje intalnite in saturnaliile romane din ziua de 23 decembrie.

In anul 1901, parintele profesor Dimitrie Dan face o noua analiza asupra originii cuvantului “ler”, ajungand la concluzia ca acesta se trage din lauda cultica ebraica “Halleluiah!”, care inseamna “Laudati pe Domnul!”

In anul 1920, academicianul Alexandru Rosetti considera ca varianta propusa de preotul Dimitrie Dan privind originea cuvantului “ler” este cea mai potrivita. Rosetti sustine ca, in limba romana, cuvantul “ler” deriva din latinescu “aleluia”, al doilea “l” fiind inlocuit de “r”. Acest fenomen fonetic, numit “rotacizare”, des intalnit in epoca daco-romana, s-a pastrat, pe alocuri, pana in zilele noastre.

Cuvantul ebraic “halleluiah”, folosit in mod special ca refren de lauda, in psalmi si in cantari liturgice, a fost transcris mai intai in limba greaca, putand fi intalnit in Septuaginta inca din secolul al III-lea i.Hr., sub forma de “alliluia”. In scrierile nou-testamentare, cuvantul apare amintit astfel: “Am auzit, in cer, ca un glas puternic de multime multa, zicand: Aliluia! Mantuirea si slava si puterea sunt ale Dumnezeului nostru!” (Apocalipsa 19, 1).

In traducerile latine, incepand cu “Itala” si cu “Vulgata” lui Ieronim, aceasta din urma devenita normativa in Biserica Apuseana, cuvantul a fost transcris sub forma “alleluia”. Ajungand pe teritoriul tarii noastre, prin intermediul soldatilor romani, in perioada daco-romana (secolele II-VI), cuvantul este transformat in “aleruia”. Mai apoi, prin prescurtare, el este intalnit ca “aler” si “ler”.

Aceasta transformare, petrecuta prin rotacizarea literei “l” poate fi observata si in cazul altor cuvinte, precum: “solem” (soare) si “molam” (moara). Anularea literei incipiente “a” este iarasi o caracteristica a limbii romane de inceput, precum se vede si in alte cuvinte preluate: “raie”, din “aranea”; “toamna”, din “autumnus”; “prier”, din “aprilis”.

Fiind intalnit pe toata aria daco-romana din stanga Dunarii, cuvantul “ler” dovedeste vechimea colindelor noastre religioase din secolele II-VII. Precum cuvantul “aleluia” este intalnit in aceeasi forma, atat in cantecele religioase slave, cat si in colindele romanesti, tot asa este intalnit si cuvantul “ler”. De asemenea, aceste doua cuvinte pot fi intalnite si in mai multe regiuni din Franta.

In limba romana, cuvantul “ler” poate fi intalnit mai ales sub forma consemnata de Dimitrie Cantemir, si anume: “Ler, aler Domnul.” De comun acord, cu sau fara a comunica intre ei, autorii colindelor religioase au compus in mod asemanator, pastrand forma de inceput a cuvantului, si anume “Ler, Doamne”.

Sursa

PS
Primul meu post scris integral pe ipad, mi-a luat ceva 🙂
Asta am vazut pe fereastra de dimineata.

20111223-091559.jpg

Cadoul meu de Craciun + BBC imagini de vis, clip 2′ Sir David Attenborough: What a Wonderful World

Bucurati-va!
E o saptamana minunata!
Dati-va 2 min sa vedeti minunea!

Pai sa nu-L iubim?
La ce-a facut?
Insa avem pretentia de a-L intelege, in mintea noastra infima!

Imposibil in viata asta!
Calatorim cu nadejdea, cu credinta.
Daca ni s-ar revela in fata, n-ar mai fi credinta, ci evidenta.

Va doresc multa copilarie si iubire in zilele astea!
Bucurati-va ca si copiii, caci El venit pentru noi!
Cautati-L! 🙂

Pentru savoare maxima, urmati instructiunile de mai jos:
1. boxele sa fie pornite, volumul rezonabil
2. dati play, dupa care imediat pause
3. din dreapta jos, a clipului, dati click pe 360p si selectati 1080p
4. coltul dreapta de tot jos, al clipului, e butonul de full screen
5. cand sunteti in full screen, dati play si bucurati-va

Clip via Florin Ghinda
Poze 1, 2.

Poti ajuta? Un incendiu a distrus cantina, depozitul de alimente si birourile orfelinatului cu 400 de copii la Valea Plopului

E cladirea din spatele masinilor, in poza ce-am facut-o cand i-am vizitat asta toamna

Va aduceti aminte de orfelinatul de la Valea Plopului, pe care i-am sprijinit in toamna cu Alergotura.
Acum 2 zile un incendiu iscat noaptea, le-a distrus complet cladirea principala a taberei.
In cladire functiona cantina, administratia si depozitul de alimente.

Interesant cadou le-a pregatit Dumnezeu de Craciunul asta celor 400 de prunci.

Am luat ieri legatura cu ei, pagubele materiale sunt mari, necazul e mare, dar din fericire sunt doar pagube materiale.

Initial nu mi-am permis sa va cer ajutor.
Insa ieri m-au contactat doi apropiati si s-au oferit sa contribuie cu niste bani catre orfelinat.
Si acei niste bani sunt de fapt cateva zeci de milioane, “din senin”.
Multumesc, sa fie primit!

E minunat, insa putin, fata de cat e nevoie pentru ca sa aiba copiii unde manca.

Astfel, am zis macar sa va anunt.

Cine vrea sa-i mai ajute cu bani, va rog.
Pentru voi sigur inseamna mai putin decat pentru ei!
Din picaturi se umple un pahar!
– dati-mi mie eu dau mai departe.
– Prin PayPal aici.
– Sau direct in conturile lor.
La orice sucursala BCR cu cash. Afla aici care e cea mai apropiata de tine.
Sau virament bancar in conturile de mai jos.

Titular cont: Asociatia Pro Vita, Vălenii de Munte, Prahova, CF 7250 977

BCR Sucursala Vălenii de Munte, Swift RNCBROBU

RON: RO42 RNCB 0211 0118 4390 0001
EUR: RO85 RNCB 0211 0118 4390 0003
USD: RO15  RNCB 0211 0118 4390 0002
CAD: RO31  RNCB 0211 0118 4390 0005

Multumesc frumos!

Stirea completa pe ProTV.


In postul Craciunului, cei 400 de copii si batrani, ingrijiti de parintele Tanase la Valea Screzii, in Prahova, trec printr-o grea incercare. Un incendiu devastator i-a inspaimintat pe toti, in zori.

Flacarile au izbucnit in apropierea dormitoarelor pentru cei mici si au mistuit in cateva ore depozitul cu alimente, cantina, clubul si o cladire in care se aflau acte, carti si calculatoare. Alaturi de pompieri, au sarit in foc si oamenii din sat.
Incendiul a izbucnit la 4 dimineata, se pare de la un calculator.
In cateva minute prima cladire, construita acum 10 de ani de Parintele Tanase, era in flacari. Ingrijitorii din tabara, fosti copii crescuti aici, au alergat sa-i scoata pe cei mici din dormitoare.
Povestea parintelui Tanase, tata pentru 328 de copii

Satenii din jur au vazut flacarile si au sarit cu totii, in ajutor. Dar parca si vremea s-a impotrivit: a fost ceata deasa, iar pompierii n-au putut goni cu masinile pe sosea, cand s-a dat alarma. Patru echipaje au ajuns cand flacarile erau imense, iar mansardele – cenusa…
Militarii au recuperat doar cateva conserve cu fasole si bulion.
Copiii insa trebuie hraniti: bucatareasa taberei din Valea Screzii s-a apucat sa le faca de mancare, la pirostrii, pe malul raului.

Insa familia cea mare, poate cea mai mare din Romania, trebuie sa-si reia viata mai departe.
“Copiii au mers la scoala, isi fac temele speram sa depasim momentul cu sange rece,” spune ionut Mavrichi, ginerele preotului Nicolae Tanase.
Pagubele trec de 800.000 de lei.

In fiecare vineri e concert la Filarmonica din Timisoara, 10 lei intrarea!!?! Iata programul si inregistrari

Da, mai sunt si avantaje in a sta la “oras”.
Doar sa profiti de ele.
In fiecare saptamana sunt concerte de muzica simfonica.

Vinerea trecuta am fost si eu.
E minunat!
Mi-am adus aminte de vorba lui Basescu:
Live-ul nu-i ca inregistrarea :).
Programul Filarmonicii il gasiti pe site-ul lor. filarmonicabanatul.ro.
Am fost alaturi de o gasca faina, multumesc de invitatie Titza.
Alte pareri despre seara aflati la Alexandra si Deea,

Iata si 2 inregistrari facute atunci.

Vizita a fost parte din programului Obiceiuri Sanatoase, initiat si sustinut de Activia

Ai haine de dat? Ocazie sa le donezi spre orfelinate. Carti, rechizite, jucarii. Vin si le ridica ei de la tine

Hai Timisoara ca de mult asteptai momentul asta.

Fa-ti ordine in casa si fa si o fapta buna!
NIste fete apropiate mie, Casandra si Cristina, alaturi de partenerii lor, aduna tot ce le dai tu, pentru a duce spre casele de copii.
Haine, carti, jucarii si rechizite vor sa-ti ia!
Pentru copii intre 2-18 ani!

Aveai devoie de asta? Daca da, spune-le prietenilor tai despre asta, ca le faci un bine.

Poti sa lasi obiectele tale in cursul zilei la UVT, vei gasi acolo un stand OSUT ce colecteaza,
sau poti s-o contactezi direct pe Cristina, si te intelegi cu ea cand/cum va intalniti.
0742.115.489 sau [email protected].

Locuiesti in alt oras, te costa cativa zeci de lei sa expediezi un colet spre ele.
Spor la treaba!
MIsca-te rapid, intre 12-16 decembrie se intampla totul.

Poza.

Cauta oameni buni si vei gasi, Dl. Ilie Tudor, tatal lui Tudor Gheorghe, fost detinut politic + colinda live

Aseara am fost la o prezentare la Universitate tinuta de Dl. Ilie Tudor, tatal lui Tudor Gheorghe.
Fost detinut politic, la lansarea cartii Poeti dupa gratii. Cumparati-o de aici, chiar si numai din respect pentru ce-au trait acolo.
Cand simti ca te lasa puterile, sunt convins ca daca citesti cateva randuri din ea iti revii.

Idei de aseara:
– parca ii e dor de inchisoarea de la Aiud, ca acolo oamenii se iubeau
– scriau poeziile pe sapun, cam 4 strofe pe un sapun, si apoi le memorau
– daca erau prinsi cu hartie sau creion era naspa
– mai scriau pe talpa bocancului, umezita, si pudrata cu praf, ca apoi sa le memoreze

Multe altele da nu mai pot eu sta sa scriu.

La final, iata ce colinda am primit de la unul din tinerii din ASCOR – Asociatia Studentilor Crestin Ortodocsi Romani.

Exista oameni buni, cauta-i!
Sau ai pretentia sa vina sa-ti bata ei la usa?

 

Istoria batului de mos Nicolae. Jordita, nuiaua, palma, Sfantul. Stiai de unde vine?

Palma Sf. Nicolae

Sfantul Ierarh Nicolae este cel mai cunoscut sfant al Bisericii noastre. Indiferent pe cine intrebi, iti poate spune despre el ca este sfantul care aduce daruri. Noaptea dinaintea zilei de 6 decembrie este cunoscuta ca fiind noaptea darurilor. Este momentul in care vine “Mos Nicolae”.

Cand eram copil, imi lustruiam ghetele si le puneam la fereastra ca sa fie umplute de daruri. Aveam prieteni care isi asezau incaltarile la usa, semn ca pe acolo avea sa vina Mos Nicolae. Nu m-am intrebat pe unde venea, pentru ca atat eu cat si prietenii mei ne trezeam cu daruri in ghete, semn ca Sfantul Nicolae putea veni si pe usa si prin geam. Si datorita sfinteniei sale, cunostea ce iti lipseste si iti aducea ceea ce iti doreai. Datorita acestei bunatati, multi copii il confundau pe Dumnezeu cu Sfantul Nicolae.

Sfantul Ierarh Nicolae nu este un personaj mitologic. A fost arhiepiscopul Mirei, o localitate din vechea Licia, in Asia Mica. Teodor Anagnostul, autorul “Istoriei Tripartite”, afirma ca Sfantul Ierarh Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Pentru ca acest autor s-a folosit de documentele provenite direct de la primul Sinod Ecumenic sau de la persoanele care au participat la acest sinod, istoricitatea Sfantului Nicolae nu trebuie pusa sub semnul intrebarii.

Amintim ca la sinodul de la Niceea, din anul 325, a fost condamnata erezia lui Arie, care sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Potrivit Traditiei, atat de puternic a argumentat Sfantul Nicolae si atat de incapatanat a fost Arie, incat, ingrijorat de ruptura care se putea face in Biserica, Nicolae i-a dat ereticului o palma in cadrul sinodului. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in ziua de 5 decembrie, celor neascultatori sa li se dea un bat in semn de avertisment.

Dar nu prin aceasta fapta a ajuns Sfantul Nicolae intruchiparea darniciei lui Dumnezeu. Potrivit traditiei, Sfantul Nicolae a aflat intr-o zi, ca un tata din cetatea Mira, de durere ca este lipsit de ajutor in a-si marita fiicele, dorea sa le ofere spre desfranare. Sfantul Nicolae i-a daruit omului aflat in nevoie trei pungi cu aur, iar fiicele acestuia s-au putut casatori. De atunci si pana in zilele noastre, in fiecare noapte a Sfantului Nicolae, cei dragi si in special copiii primesc daruri de la Sfantul Nicolae.

Ziua trecerii Sfantului Nicolae la cele vesnice a fost data de 6 decembrie 334, potrivit lucrarii “Legenda Aurea” (“Legenda Sanctorum”) a lui Jacoppo da Voragine (+ 1298). In prezent, moastele sale se afla la Bari, din anul 1087. Mentionam ca in biserica “Sfantul Gheorghe Nou” din Bucuresti, se afla mana dreapta a Sfantului Nicolae. Exista credinta ca aceasta mana i-a fost trimisa lui Mihai Viteazul chiar de Cardinalul de Bari, printr-un pelerin roman, in semn de pretuire pentru lupta domnitorului impotriva paganismului.

Sursa.

Steve Jobs, clip 40s, special de ziua Romaniei, cu subtitrare. Invata de la inovatori!

Cui i-a zis lucrurile astea?

Da, azi e ziua Romaniei!
La multi ani!
Va fac un cadou!
V-am mai tradus un clip de-al lui Steve Jobs!

Sunt 40 de secunde, mi-a luat o ora ca sa fac postul asta.

Cand iubesti, chiar si tara, iubeste-o cu bune si rele. Altfel nu e iubire!
Si incearca sa faci si tu ceva pentru ea.

Putin, cum fac si eu de aproape un an pe blogul asta.

Raspunde-ti tie, tu ce faci pentru cei din jurul tau?
Nu uita, ca lumea se schimba putin cate putin!
Eu ajut putin, tu putin, si tot asa, fiecare in jurul nostru!

Ai vazut discursul lui remarcabil de la Stanford? L-am tradus aici.

Mai jos aveti si transcrierea clipului de aici.

Cand cresti, esti invatat de altii ca lumea din jur e asa cum o vezi si viata ta este doar sa-ti faci rolul in lume, sa incerci sa nu te lovesti de pereti prea mult sa incerci sa ai o viata de familie frumoasa, sa te simti bine, sa economisesti niste bani.
Asta e o viata foarte limitata, viata poate fi mult mai mult de atat, odata ce descoperi un simplu fapt:
si asta e, ca tot ce vezi in jur a fost construit de oameni care nu erau mai smecheri decat tine.
Si tu poti sa o modifici, poti sa o influentezi, poti sa-ti creezi propriile tale lucruri, pe care si altii le pot folosi.
Odata ce ai invatat asta, vei fi un alt om!