“Imi vine in minte faptul ca, la inmormantarea prietenului meu nimeni nu a vorbit despre ce manager minunat era si cu cat a crescut firma sub indrumarea lui. Toti cei de fata au vorbit despre  puterea lui, energia lui, curajul lui, despre relatiile lui cu ceilalti oameni. La sfarsitul vietii nimanui nu ii pasa cat de mare ti-a fost salariul, nimeni nu isi aminteste despre masina cuiva, casa cuiva, sau dimensiunile contului din banca. Toti vorbesc despre umanitate, despre timpul petrecut alaturi de cei dragi si despre felul in care s-a comportat cu ei.”

de aici http://smartwoman.hotnews.ro/confesiunea-unui-prizonier-in-propriul-corp-cel-mai-important-lucru-pe-care-l-a-facut-cartea-mea-a-fost-sa-salveze-o-viata.html