de aici http://www.romanialibera.ro/actualitate/economie/cine-se-teme-de-autostrada-made-in-china-205320.html

Românii care au descoperit leacul visat de o lume întreagă: „Realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile” EXCLUSIV

Interviu cu Nicolae Ghinea şi Aurelian Radu, descoperitorii “amprentei” celulelor canceroase

• Lumea medicală, farmaceutică şi a pacienţilor bolnavi de cancer este în efervescenţă, după ce a făcut înconjurul lumii ştirea că două colective de cercetători, unul din Paris şi altul din New York, coordonate de doi români, au găsit, după mulţi ani de cercetări asidue, “amprenta” universală a cancerului, pe baza căreia maladia va putea fi uşor depistată şi tratată încă din stadii precoce.

După cum ne-au explicat cei doi cercetători, este vorba de o proteină-marker, receptor pentru hormonul hipofizar FSH, care se găseşte în toate cele 11 tipuri de ţesuturi canceroase studiate. Autorii descoperirii au explicat, în exclusivitate pentru gândul, cum s-a ajuns aici şi în cât timp consideră că s-ar putea materializa rezultatele publicate, în producerea unui medicament-panaceu pentru tratarea cancerului.

Cum s-a găsit un “cal troian” pe Skype

“Motorul” cercetărilor care au condus, în final, la studiul publicat de cel mai bine cotată revista medicală pe plan global – “The New England Journal of Medicine”, este doctorul în biologie celulară Nicolae Ghinea, în prezent director de cercetare la Institutul Naţional al Sănătăţii şi Cercetării Medicale din Paris (INSERM).

• Ghinea se află la INSERM din 1990, fiind angajat pentru a studia traficul celular al hormonilor glicoproteici (FSH, LH, TSH) – exact cercetarea de care era interesat şi pe care, după cum susţine, nu ar fi putut-o desfăşura nicăieri în altă parte.
• În 1992, a publicat un studiu (în “Journal of cell Biology”), referitor la transportul de LH mediat de receptori la nivelul testiculelor de animale.

• În 2004, a verificat dacă mecanismul valabil în cazul LH se aplică şi pentru FSH (hormonul foliculostimulant). Se aplica. Iar atunci, i-a venit ideea de a folosi mecanismul de transport al FSH în eventuala depistare a cancerului la prostată. “Citisem un studiu de biologie moleculară, în care autorul emitea ipoteza că receptorii pentru FSH ar putea fi exprimaţi la nivelul celulelor canceroase, în cazul cancerului de prostată. Aşa că m-am îndreptat spre cancerul de prostată. Până atunci, nimeni nu mai încercase un asemenea experiment, dându-se puţină atenţie anticorpului pentru receptorul la FSH”.
Obţinând rezultate pozitive, i-a solicitat ajutorul fostului său coleg de la Institutul de Biologie si Patologie Celulară din Bucureşti, doctorul în biologie moleculară Aurelian Radu, aflat la şcoala de medicină Mount-Sinai din New York.

• “Am discutat mult pe Skype. Noi am pornit cu speranţa că vom putea dovedi că receptorul pentru FSH poate fi utilizat la evidenţierea cancerului de prostată. Iniţial, am fost dezamăgiţi când am găsit markerul şi la alte tipuri de cancer. Pe urmă, văzând că e în toate tumorile, am realizat că, de fapt, găsisem un marker universal al cancerului, ceea ce era mult mai mult decât visasem” , dezvăluie Ghinea. Markerul universal va putea fi utilizat, după cum vom vedea, ca un “cal troian” pentru atacarea decisivă a celulelor canceroase.

Ghinea şi Radu aveau rezultatele încă din 2006

Din acel moment, a început o cursă contra-cronometru, pentru publicarea rezultatelor cercetărilor efectuate. “Noi ştim ceea ce acum ştie întreaga lume ştiinţifică, încă din 2006. Dar am mai efectuat foarte multe teste, confirmate de 5 anatomopatologi, care se regăsesc, şi ei, în studiul pe care l-am publicat. Studiul l-am trimis spre publicare pe 26 august 2009. Nu a fost respins, dar nici acceptat imediat. S-au cerut alte şi alte experimente şi abia în iunie, anul acesta, s-a aprobat publicarea în numărul din octombrie. Şi-apoi, într-o bună dimineaţă, m-am trezit că îmi bat la uşă cei de la televiziunea franceză, France 2. Credeam că s-au rătăcit şi vor indicaţii. Când colo, mi-au zis că au aflat de studiul nostru, că li se pare extraordinar şi ar vrea să realizeze un interviu.

S-a pornit o adevărată avalanşă, de două săptămâni sunt asaltat de mass-media. Pentru mine asta e deopotrivă măgulitor şi stresant, fiindcă nu sunt obişnuit şi nici nu mă aşteptam la o asemenea atenţie din partea presei”, mai spune descoperitorul “amprentei” cancerului.

Ce urmează?

Echipele coordonate de Ghinea şi Radu au studiat tumori recoltate de la 1.336 de pacienţi, reprezentând 11 tipuri de cancere: la prostată, mamar, la colon, pancreas, vezica urinară, rinichi, plămâni, ficat, stomac, testicule, ovare. În toate cazurile s-a confirmat prezenţa markerului şi e foarte probabilă confirmarea ulterioară în cazul celorlalte forme de cancer. Deja există rezultate parţiale încurajatoare în cazul cancerului limfatic.

Ghinea arată că, din punct de vedere medical, întrevede două căi de atac: fie blocarea proliferării vaselor de sânge care alimentează tumoarea, fie prin agenţi care coagulează sângele în vasele care alimentează tumoarea. Aşadar, pe când un medicament împotriva cancerului?

“Ne-am înzecit eforturile, pentru că, evident, suntem într-o cursă contra-cronometru împotriva cancerului. Dacă se mobilizează principalii producători de medicamente realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile. Va mai dura însă cel puţin 2-3 ani până când medicamentul să poată fi administrat pacienţilor”.

Mesaj

“Nu suntem medici, nu tratăm pacienţi individuali”

Spre finalul discuţiei, doctorul Ghinea a insistat să subliniem că el şi colegul său Aurelian Radu nu sunt medici. “Nu avem calificarea să dăm informaţii folositoare pacienţilor individuali. După apariţia articolului şi a comentariilor în mass-media, am fost contactaţi de pacienţi din Franţa, România şi SUA, care au cancer şi care au sperat că îi putem ajuta. Din nefericire, nu îi putem ajuta direct în nici un fel. Tot ce putem face este să lucrăm cât putem de intens pentru a ajunge cât mai curând la stadiul aplicaţiilor la pacienţi. Agenţii care se vor injecta la pacienţi, şi care trebuie produşi de aici înainte, trebuie să satisfacă cerinţe mult mai mari decât pentru experimentele pe animale. Trebuie ca experimentele pe animale să răspundă la majoritatea întrebărilor de bază legate de acest subiect. Timp chiar mai lung va fi necesar ca să se studieze pe animale alte aspecte, care la acest moment nu sunt prioritare, dar se pot dovedi foarte importante. Am folosit în experimente pe animale un anticorp produs de celule hibridom şoarece/om, care sunt cele mai folosite pentru scopuri de cercetare. Acest anticorp nu poate fi însă injectat la oameni – este necesară construirea unor variante compatibile cu sistemul imun uman, numite “anticorpi umanizaţi”. Astfel de anticorpi nu sunt necesari imediat, ci într-o fază ulterioară când se va trece la aplicaţii la pacienţi.

Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a lansat ieri la Bucureşti un proiect de finanţare a micilor afaceri cu profil social. Antreprenorii autohtoni au la dispoziţie trei milioane de euro pentru credite cu dobândă zero cu scopul de a înfiinţa întreprinderi sociale.

Înfiinţarea Grameen Bank („Banca săracilor”) în Bangladesh i-a adus lui Muhammad Yunus Premiul Nobel pentru Pace în 2006. Ideea sa a fost să ofere sprijin şi finanţare persoanelor sărace, care nu aveau acces la credite de la instituţiile bancare. Acum, Yunus a venit şi în România, unde are un scop precis: rezolvarea problemelor sociale. Soluţia sa presupune finanţarea fără dobândă a micilor antreprenori, cu condiţia ca proiectul de afaceri al acestora să fie îndreptat către ridicarea nivelului de trai al comunităţii. „Nu suntem maşini de făcut bani, suntem fiinţe umane. Nu vrem să obţinem profit, ci să rezolvăm o problemă. Aceasta este un alt tip de afacere, unde nu faci numai bani, ci schimbi şi vieţi. Fericirea nu se măsoară mereu în bani, ci şi în schimbarea vieţii oamenilor”, a spus Yunus ieri, la Bucureşti.

Iniţiativa Social Business Tour este un proiect comun al grupului bancar austriac Erste alături de Fundaţia Erste, Ministerul Muncii din Austria, good.bee (companie de microfinanţare) şi Grameen Creative Lab. Proiectul se desfăşoară în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (Austria, Slovacia, Ungaria, Cehia, România şi Serbia), unde se vor acorda împrumuturi de acest tip în valoare de zece milioane de euro. Din această sumă, trei milioane de euro sunt pentru români.

Practic, finanţarea constă într-un împrumut fără dobândă pe care antreprenorii îl pot obţine dacă elaborează un proiect de afacere socială, al cărei scop principal trebuie să fie soluţionarea problemelor la nivel de comunitate, nu maximizarea profiturilor. Partenerul Erste Group în România, cel care va acorda banii, este Banca Comercială Română (BCR). „România alocă fonduri cu mult sub media Uniunii Europene pentru soluţionarea problemelor sociale”, a declarat Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR. „Ca pondere în Produsul Intern Brut, sumele acordate de România în acest sens sunt cele mai mici din Uniunea Europeană”, a precizat acesta.

Plafonul maxim de creditare este de 500.000 de euro per proiect, pe o perioadă de până la şapte ani, bani pe care antreprenorul îi poate obţine dacă demonstrează că are un proiect viabil atât din punct de vedere comercial, cât şi social. Una dintre principalele probleme spre care este îndreptat proiectul este crearea de locuri de muncă, aceasta fiind şi una dintre condiţiile finanţatorului pentru acordarea împrumutului. Profitul obţinut trebuie reinvestit tot pentru soluţionarea respectivei probleme.

Monitorizare strictă

În cadrul acestui proiect, condiţiile de creditare pentru beneficiari sunt mai avantajoase, însă urmărirea evoluţiei lor va fi mult mai dură decât cea din practica obişnuită a băncilor comerciale. Monitorizarea va fi efectuată foarte atent. „Este firesc să aibă condiţii foarte stricte, dacă finanţarea nu prevede dobândă sau garanţii”, ne-a declarat analistul economic Ilie Şerbănescu.

Debitorul poate beneficia şi de o perioadă de graţie de „până la câţiva ani”, a declarat pentru „Adevărul” Jennifer Rowe, director executiv al good.bee – unul dintre iniţiatorii programului. Mai mult, Rowe a adăugat că ratele de rambursare nu vor fi fixe, ci pot varia în funcţie de profilul afacerii şi de timpul în care aceasta devine profitabilă. Cu toate acestea, pentru împrumuturile mari se vor cere drept garanţii active fixe, aceasta fiind şi o condiţie pentru acordarea perioadei de graţie.

Banii, disponibili chiar de luni

„Noi suntem pregătiţi să acordăm bani imediat după ce Social Business Tour se încheie (n.r. – ultima oprire are loc la 30 octombrie, la Belgrad). Cu toate acestea, nu cred că aplicanţii români vor fi pregătiţi chiar din prima zi”, ne-a mai spus Rowe.

Avantaje pentru antreprenori

– De regulă, dobânzile aplicate de băncile comerciale din România creditelor pentru înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii pornesc, în medie, de la 15%. În cadrul programului de antreprenoriat social, dobânda aplicată pentru creditele acordate este zero.

– În general, creditorii cer garanţii pentru acordarea unui astfel de împrumut sau vor ca împrumutatul să dispună deja de o parte din bani. Proiectul patronat de Yunus prevede că antreprenorul nu trebuie să aibă deja o parte din bani, iar garanţiile se cer numai pentru sumele mari şi pentru acordarea perioadei de graţie.

Motivation, o afacere socială din România

Dominic Bruynseels (BCR) arată un scaun rulant produs într-o afacere socială Foto: Sorin Stana

Unul dintre puţinele exemple de afacere socială care funcţionează acum în România este cea creată pe lângă Fundaţia Motivation România (FMR). Când s-a înfiinţat, în 1995, această ong a donat 176 de scaune rulante, obţinute doar din sponsorizări şi din munca oamenilor săi. În 2001 s-a înfiinţat SC Motivation SRL, ca să producă venituri care să susţină serviciile sociale ale fundaţiei cu acelaşi nume.

Societatea a ajuns să aibă 14 angajaţi, dintre care cinci sunt cu dizabilităţi. Aceştia produc fotolii rulante personalizate după handicapul fiecărui solicitant, îi învaţă pe cei cu dizabilităţi cum să devină cât mai independenţi în mişcări, dau consultanţă firmelor care doresc să-şi adapteze spaţiile pentru astfel de persoane. De la 110 scaune produse în 2001, întreprinderea a ajuns acum la 1.000 pe an. În anul 2009, societatea a avut o cifră de afaceri de 1.350.879 lei şi un profit de 135.904 lei.

Afaceri marca Yunus

La mijlocul anilor ’70, prof. Muhammad Yunus a constatat că studiile sale sunt inaplicabile săracilor din Bangladesh. El a împrumutat atunci cu 27 de dolari 42 de împletitori de coşuri din satul Jobra şi astfel i-a scăpat de cămătarii locali şi i-a ajutat să fie independenţi. Mai târziu, prin Banca Grameen, înfiinţată pentru ca oamenii şi comunităţile sărace din Bangladesh să se ajute singuri, a pus pe picioare mai multe proiecte: a adus apă curată în satele neracordate, a ajutat producătorii locali de fasole să-şi poată vinde marfa şi să devină independenţi şi a creat o firmă care produce iaurt cu 6 eurocenţi paharul, pentru copiii sărmani ai ţării sale.

sursa http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/O_idee_de_Nobel_vine_in_Romania_0_362364350.html