Category Archives: Viata sanatoasa – fericita

Retete colorate, vegetariene, sanatoase, de post, etc. Meniu ingrediente restaurant BioFresh Timisoara

Recent am fost la o petrecere unde s-au servit chestiile de mai jos.
Pregatite de restaurantul BioFresh Timisoara.
Il recomand cu incredere.

Multumesc Daria pentru culegerea datelor despre ingrediente.

Recenzii pentru restaurant gasiti la Adelina si FoodCrew.

Meniul complet cu preturi il gasiti la ei pe site:
bio-fresh.blogspot.com

Salată de dovlecel cu rucola (dovlecel, rucola, roşii uscate, usturoi, condimente, ulei de măsline)

-Rucola- Frunzele de rucola contin betacaroten, vitaminele A, B9, luteina, calciu si vitamina K. Foarte bogata in vitamina C, este buna pentru imunitate, sporind capacitatea organismului de aparare si aparandu-l de infectii.

– Usturoiul- Pe langă rolul deosebit pe care îl are in buna funcţionare a sistemului cardiovascular, usturoiul posedă un puternic efect antibiotic, contribuie la procesul digestiei şi ofera protecţie faţă de agenţii cancerigeni. Contine vitaminele A, B1, B2, C şi substanţe minerale utile printre care: fosfor, sulf, potasiu, iod, calciu, siliciu.

Salată de conopidă cu broccoli (crude) (conopidă, broccoli, morcovi, capere, germeni de grâu, maioneză vegetală)

-Broccoli- contine pe langa calciu si vitaminca C care ajuta la absorbtia calciului in oase. Este bogat in antioxidanti, are o mare putere de detoxifiere a organismulu, intareste sistemul imunitar, protejeaza impotriva razelor solare si a afectiunilor cardiovasculare.

-Conopida- bogata in acid folic, tine cancerul deoparte si previne bolile de inima. Este o leguma vestita si in prevenirea bolilor de cancer. Enzimele care se gasesc in conopida ajuta la detoxificarea organismului prin eliminarea compusilor toxici. Se recomanda consumul de conopida in stare cruda pentru a beneficia de aportul substantelor nutritive pe care aceasta le contine: vitaminele C, K, complexul vitaminic B si minerale precum potasiul, calciul, manganul, zincul sau cuprul.

-Germeni de grau- o sursa importanta de nutrienti, germenii au o cantitate de substante anticancerigene mult mai mare decat planta matura! Embrionii semintelor de grau sunt bogati in proteine, fibre, grasimi nesaturate, vitamina E, vitamina B1, B2, B6, fosfor, zinc, magneziu si antioxidanti.

Salată de morcovi (ceapă, morcovi, curry, tofu, busuioc, portocale, ţelină, ulei măsline)

-Morcovi- o sursă importantă de fibre, vitamina B1, B2, B6, vitamina C, vitamina K, biotină, potasiu, tiamină si beta-caroten. Beta-carotenul conţinut de morcovi poate fi transformat cu uşurinţă în vitamina A de către corpul nostru, o vitamină esenţială pentru creşterea celulară sănătoasă şi întărirea sistemului imunitar.

-Curry- un mix de mai multe condimente: coriandru, schinduf, predominant fiind insa sofranul de India. Praful de curry contine antioxidanti si compusi antiinflamatori, despre care se stie ca imbunatatesc functia cognitiva, previn aparitia cancerului de piele si stimuleaza buna functionare a creierului.

-Telina- radacina de telina este o sursa excelenta de vitamina B1, B2, B6 si C, dar si de potasiu, acid folic, magneziu, calziu, fier, fosfor, sodiu si o multime de aminoacizi. Alte beneficii ale telinei: reduce colesterolul, scade tensiunea arteriala, ajuta la detoxifierea organismului.

Tabouleh (cous-cous, pătrunjel, mentă, ceapă verde, lămâie, roşii, ulei de măsline)

-Patrunjel- are un nivel ridicat de betacaroten, vitamina B12, acid folic, clorofila, calciu si mai multa vitamina C decat citricele, dar si multe alte substante nutritive esentiale. Patrunjelul consumat regulat previne cancerul pulmonar si ajuta la regenerarea celulara.

Salată verde de sezon (peste 20 de feluri de salate, avocado, germeni de grâu, ceapă verde, ardei, ulei de măsline)

-Avocado- – este o buna sursa de vitamina K, are fibre, vitamina B6, vitamina C, acid folic si cupru. Are si mult potasiu, depasind banana din acest punct de vedere; Un avocado mediu are in jur de 30 de grame de grasimi, dar 20 de grame dintre acestea sunt mononesaturate (bune), printre care se numara si acidul oleic.

Asta este incredibila!!!!!! -> Zacuscă nefiartă (nuci, in, roşii uscate, ardei, ţelină, usturoi, miere)

-Nuci- fructe oleaginoase deosebit de hranitoare, foarte indicate mai ales in perioada rece a anului. Contin proteine, lipide, glucide si celuloza si sunt bogate in minerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc si iod. Au in compozitie vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina si caroten. Datorită conţinutului ridicat în acizi graşi omega-3, specialiştii ne recomandă să consumăm în fiecare zi câte un pumn de nuci crude.

-Semintele de in- cea mai bogata sursa vegetala de acizi grasi Omega 3, antioxidant bine-cunoscut deja pentru beneficiile pe care le aduce inimii. Scad colesterolul vizibil, prevenind tensiunea arteriala, au proprietati anti-inflamatorii, mentin o inima sanatoasa. De asemenea sunt bogate in fibre si au proprietati anticancerigene.

Pateu din spanac (spanac, seminţe de cânepă, roşii, usturoi, lămâie, condimente)

-Spanac- contine o multime de fitonutrienti, substante care incetinesc procesul de imbatranire. Este bogat in amino acizi esentiali, vitamina A, vitamina C, fier, beta-caroten si acid folic. De asemenea, spanacul este o excelenta sursa de fibre insolubile, care sunt benefice inimii.

-Seminte de canepa- unul dintre alimentele cele mai nutritive, datorita continutului ridicat de proteine, uleiului bogat in acizi grasi polinesaturati omega 6 si omega 3 si fibrelor insolubile. De asemenea, constituie o sursa buna a antioxidantului vitamina E. Mineralele prezente in semintele de canepa includ potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu.

Pateu de smochine (smochine, roşii uscate, ardei, usturoi, curry)

-Smochine- Toate smochinele, uscate sau proaspete sunt foarte hranitoare. Au un continut ridicat in calciu si fosfor, de doua ori mai mult decat laptele, sunt bogate in vitaminele A, B1 si B2. Sase smochine contin 891 mg de potasiu, adica aproape 20% din nevoia zilnica si de doua ori continutul de potasiu dintr-o banana mare.

-Usturoi- contine vitamina C, B6, seleniu, magneziu, potasiu, calciu, mangan, flavonoide si alicina. Alicina ofera proprietati antibiotice, antivirale. Este renumit pentru abilitatile sale de de scadere a colesterolului si a tensiunii arteriale in mod natural.

Pateu de ardei (ardei, roşii uscate, migdale, usturoi, curry, nucşoară)

-Migdale- contin o combinatie ideala de grasimi: monosaturate impreuna cu polisaturate. De asemenea, sunt bogate in vitamina E (un antioxidant puternic si eficient) si magneziu, fiind in acelasi timp si adevarate surse de proteine si fibre. Consumarea a catorva migdale pe zi intaraste sistemul imunitar, prevenind aparitia asteniilor si a anemiilor.

Humus (pateu de năut) (humus, măsline, usturoi)

-Naut- Conținutul ridicat de proteine al năutului este perfect pentru persoanele care doresc să înlocuiască carnea roșie în dieta lor. Năutul este de asemenea bogat în fibre, ceea ce ajută la scăderea colesterolului. Fierul din boabele de naut produce energie, iar magneziul sporeste cantitatea de enzime care produc antioxidanti.

Paste cu ciuperci (paste integrale, ciuperci, usturoi, ulei de măsline, parmezan vegetal, condimente)

-Ciuperci- bogate in proteine, fier, potasiu, acid folic. Ciupercile contin si vitamine precum A, B1, B2, C, D. Dintre toate legumele existente pe Pamant, despre ciuperci se spune ca ar fi cel mai bun substitut pentru carne. Au gustul si toate celelalte calitati ale carnii, doar ca le lipseste colesterolul rau 🙂

Orez cu tofu (orez basmati, tofu, ciuperci, roşii, ceapă verde, condimente)

-Tofu- produs din boabe de soia, bogat in proteine si fier. Este o sursa buna de calciu si seleniu si lupta impotriva bolilor de inima.

-Ceapa verde- “medicamentul primaverii” – scade glicemia, reduce tensiunea sângelui, scade riscul dezvoltării cancerului de colon şi a altor tipuri de cancer; scade colesterolul şi reduce inflamaţia. Toate aceste se datorează faptului că, este săracă în calorii, nu are colesterol, sodiu şi grăsimi.

Quinoa cu legume (quinoa, dovlecel, vinete, ardei, ţelină, morcovi, condimente, ulei de măsline)

-Quinoa- proteina furnizata de quinoa este una completa, aigurand toti cei noua amino acizi esentiali. Proteinele din quinoa sunt mai usor de digerat decat cele din carne. Este si o sursa buna de mangan, magneziu, cupru, fier si fosfor (potasiul si magneziul ajuta la circulatia optima a sangelui, prevenind ingrosarea arterelor).

Surpriză cu ciocolată (caju, seminţe de cânepă, miere, prune uscate, ulei de cocos, cacao pură)

-Caju- nucile caju au o cantitate mare de grasimi sanatoase, monosaturate cum ar fi acidul oleic, prezent si in valorosul ulei de masline, care ajuta la diminuarea nivelului de cholesterol rau – LDL si cresterea nivelului de colesterol bun – HDL. Totodata, cantitatea mare de magneziu si antioxidanti contrinuie la reglarea tensiunii arteriale si scade semnificativ riscul de boli cardiovasculare.

– datorita continutului mare de fosfor, calciu si magneziu, consumul regulat de nuci caju intareste sistemul osos si ne mentine dantura sanatoasa mai mult timp.

-Prune uscate- bogate in antioxidanti, beta-caroten, potasiu, fibre, vitamina C. Ajuta tranzitul intestinal si astfel scade riscul aparitiei cancerului de colon.

-Ulei de cocos- desi relativ nou in Romania si destul de rar intalnit, a fost folosit de catre comunitatile din zonele tropicale, inca de acum 4000 de ani. Ajuta la imbunatatirea sistemului digestiv si la o mai buna absorbtie a mineralelor, vitaminelor si aminoacizilor.

– Este foarte popular printre atleti deoarece contine mai putine calorii decat alte uleiuri vegetale, continutul sau de grasime este convertit rapid in energie si nu duce la acumularea de grasime in artere si inima. Sporeste rapid nivelul de energie si enduranta, si deci performantele sportive.

Creole (fulgi de ovăz, nuci, seminţe de floarea soarelui, vanilie, seminţe de in, miere, germeni de grâu, roscove)

-Fulgi de ovaz- contin fibre insolubile, care lupta impotriva cancerului, adica dilueaza carcinogenii din intestine, si fibre solubile, care reduc nivelul colesterolului rau. Este o sursa buna de elemente nutritive, precum vitamina E, zinc, seleniu, cupru, fier, mangan si magneziu. De asemenea, ovazul este o sursa buna de proteine.

-Roscove- o bogata sursa de vitamine si minerale (in special de calciu), precum si unele oligoelemente. Este un inlocuitor bun pentru cacao, avand numeroase beneficii in comparatie cu aceasta:
– nu contine cofeina – imbunatateste digestia – scade nivelul colesterolului din sange – actioneaza ca un antioxidant

Clip australian 5mins, despre unele carnuri din magazine si ce lipici/chimicale au in ele

OK, trecem peste procentul de validitate al textului de mai jos, stie toata lumea ce contin mezelurile.

Buba e alta, ca statul trebuie sa joace un rol de politai, intre toate firmele.
Politati care de fapt e platit de “hot”.
Viitorul suna bine nu?
Spune-ti parerea, tu ce solutie vezi, macro-economic vorbind?

Vedeti cum carnea macra este de fapt facuta din resturi lipite intre ele!

Un reportaj socant realizat de cei de la Australia’s TodayTonight TVshow despre lipiciul introdus in carne dezvaluie secretele murdare din aceasta industrie. Iar, daca folosirea acestor enzime – asa-numitul meat glue – este practicata in Marea Britanie, probabil ca asa se face peste tot. Daca le vezi in galantare, esti convins ca ceea ce cumperi sunt bucati de carne macra. De fapt, sunt resturi de carne tinute laolalta de acest lipici. Vita, porc, peste, orice… Ceea ce este grav este ca, odata gatita, te expui bacteriilor continute de bucatile de carne lipite…
Pudra alba vanduta la kilogram este secretul murdar din industria carnii. Lipiciul acesta face ca resturi de vita, miel, gaina sau peste, ce de obicei sunt aruncate, sa devina ceva ce pare o bucata de carne macra. Restaurante si macelari pot vinde asa ceva. Uimitor este ca pana si bucatari profesionisti nu pot face diferenta odata gatita aceasta carne din resturi.
Ce este transglutaminase
Lipiciul pentru carne este o enzima sub forma de pudra, derivata din plasma din sangele vitelor si porcilor. De asemenea, contine si maltodextrin si sodium caseinate, o proteina din lapte.

Clip via Florin F.
Poza.

Andrei Plesu, rara inregistrare, nevazuta pe TV, despre credinta ta, a mea si a Domniei sale

De mult mi-am dorit sa-l aud marturisindu-si credinta.
Mult mi-ar placea s-o faca tot mai des!
O splendoare de inregistrare, numai buna de inlocuit televizorul pt. un timp.

Facuta “pe shustache” probabil, cum nu cred ca se publica pe TV-ul romanesc.
Despre:
– pune-ti intrebari
– diluarea predicilor
– exegeza spre ridicol a pericopelor
– frumoasele pilde ale Mantuitorului

Multumesc celor ce-au facut sa ajunga la mine clipurile.
O inregistrare in 5 parti, ~1h total, feb 2012 cred.

Sursa Cristian Patrasconiu, via Florin Dobos.

1

2

3

4

5

Ce-i cu Sf. Valentin in Biserica ta si ce-i cu marketingul din occident legat de el

Iubesti zilnic, sau intr-o zi anume?
Facem o zi a respiratului?
La final, viata Sfantului.

Valentine’s day – o pseudo sarbatoare.

Ziua de 14 februarie a devenit de ceva vreme, o zi pentru consumatorii de cantitate. Sunt multe persoane care, in aceasta zi, se inghesuie cand aud de un concurs care are la baza sarutul. Nu conteaza ca nu cunosti persoana pe care urmeaza sa o saruti, ca esti lipsit de simtaminte, important e sa castigi premiul. Iar daca o cunosti, sau mai mult, daca o iubesti, ce rost are sa te iei la intrecere cu altii sarutand? Are, devii penibil.

Daca iubirea comerciala dureaza doar o zi, negustorii nu stau cu mainile in san. Impacheteaza tot ce au, in inimioare. Iar oamenii sunt dornici sa adune cat mai multe inimioare de acest gen. Se cer mai mult astea, decat cele care bat.

E uimitor cu cata lejeritate imprumuta romanul pseudo sarbatori. A iubi inseamna a fi intr-o continua sarbatoare. Deci, iubirea nu are termen de garantie, ea nu este valabila doar o zi.

Sunt posibile astfel de zile pentru ca purtam masti. Iar sarbatorile de acest gen, intretin mastile. Cei care nu poarta masti, sunt dezgustati de cum primesc oamenii ziua de 14 februarie. Oamenii firesti, nu se indragostesc doar pentru ca exista o zi de acest gen, iar cei ce iubesc, nu iubesc mai aprins pentru ca s-a ridicat o zi la rangul de “ziua indragostitilor”. Se uita ca nu sarbatoarea provoaca iubirea, ci iubirea naste sarbatoarea, ca bucurie a intalnirii.

Sfantul Valentin, cinstit pe 30 iulie (in calendarul rasaritean), a fost martirizat pentru ca a casatorit tineri, in secret, in timpul imparatului Claudius al II-lea, iar noi, in aceasta zi, vrem casatorii de o zi. Mentionam ca imparatul Claudius eliberase un decret prin care interzicea oficierea casatoriilor soldatilor, pe motiv ca nu putea avea o armata puternica cu soldati casatoriti. Acest sfant, luptand impotriva desfraului impus de imparat, poate fi considerat sfantul casatoriei.

Esti considerat depasit, inactual, demodat, daca nu saruti si imbratisezi in aceasta zi. In ochii celor ce pretuiesc Valentine’s day, sarutul si imbratisarea sunt lipsite de valoare in celelalte zile. Acest lucru ne aminteste de serbarile pagane, numite Lupercalia. In cadrul acestor serbari, exista si obiceiul ca numele tinerilor necasatoriti sa fie introduse intr-o urna, din care burlacii trageau cate un bilet. Conform obiceiului, trebuia sa o curteze si sa aiba o relatie trupeasca cu ea, in vederea potrivirii pentru casatorie.

Au fost si poate mai sunt persoane care au spus ca nu e nimic rau in a avea o zi inchinata dragostei. Tinand seama de faptul ca dragostea trebuie traita, nu o putem reduce la o singura zi, pentru ca ea nu poate fi consumata.

An de an, ziua de 14 februarie ne pune pe fiecare dintre noi, in calitate de crestini ortodocsi, in fata unui dublu paradox. In primul rand, de Valentine’s Day a auzit toata lumea, astfel incat, la o adica, oricine poate defini succint “sarbatoarea”, in timp ce despre viata Sfantului Valentin nu cunoaste nimeni mai nimic.

In al doilea rand, multi sunt contrariati de faptul ca in aceasta zi nu intalnesc in Calendarul Ortodox niciun sfant care sa poarte acest nume. Intamplarea face ca nici Calendarul Romano-Catolic sa nu-l mai pomeneasca in aceasta zi, Sfantul Valentin fiind scos din calendar in 1969 din cauza ambiguitatii datelor referitoare atat la persoana sa, cat si la faptele care au condus la consacrarea lui ca sfant. In prezent, la 14 februarie, catolicii ii amintesc pe Sfintii Chiril si Metodie.

Asadar, nu gresim atunci cand spunem ca Valentine’s Day, cu tot “marketing-ul” aferent, este in Romania – si nu numai – o “sarbatoare” fara sarbatorit.

Despre Valentine’s Day s-a scris si s-a comentat suficient, pro si contra. S-a scris si s-a spus, din pacate, destul de putin despre Sfantul Valentin al Ortodoxiei, praznuit de Biserica in ziua de 30 iulie.

Sfantul Valentin in Biserica

Sfantul Valentin s-a nascut in anul 175, la Interamna (Terni de astazi, in regiunea Umbria din Italia). A fost hirotonit preot de catre Sfantul Felician de Foligno, iar Episcop de Interamna de catre Papa Victor I, in anul 197.

Remarcabil propovaduitor al Evangheliei, facator de minuni si vindecator, a fost foarte iubit de catre credinciosii sai. El l-a vindecat pe fratele tribunului roman, Frontanus, de o boala foarte grea. Cand s-a imbolnavit Cherimon, fiul vestitului filosof Craton, acesta, urmand sfatului lui Frontanus, l-a chemat pe Episcopul Valentin la Roma. Cherimon suferea de o boala care ii schimonosea si ii contorsiona cumplit trupul. Dupa ce Sfantul Valentin a petrecut o noapte in rugaciune, Cherimon, complet sanatos, s-a aratat inaintea filosofului Craton, tatal sau. Atunci s-au botezat Craton si toata casa acestuia, impreuna si cu trei discipoli ai lui.

Sfantul Valentin a fost arestat, torturat si decapitat la Roma, la varsta de aproape o suta de ani, din ordinul prefectului Placid Furius, in timpul persecutiilor imparatului Marc Aureliu. Sfantul Valentin a fost ucis in secret, in timpul noptii, pentru a se evita rascoala populatiei din Terni.

Trei dintre discipolii lui Craton, Procul, Efiv si Apolonie, au fost si ei ucisi impreuna cu Sfantul Valentin, in anul 273.

Particele din moastele Sfantului Mucenic Valentin se gasesc la Biserica Delea-Noua Calist din Bucuresti. Sfintele Moaste au fost primite in dar de la Episcopia din Terni, Italia, in anul 2005.

In Calendarul Ortodox, pe langa Sfantul Ierarh Mucenic Valentin, praznuit pe 30 iulie, intalnim mai multi  mucenici care au purtat acest nume:  Sfintii Mucenici Marcu, Sotirih si Valentin – 24 octombrie,  Sfanta Mucenita Valentina – 10 februarie, Sfantul Mucenic Valentin – 16 februarie; Sfantul Mucenic Valentin – 24 aprilie,  Sfantul Valentin Preotul – 06 iulie, Sfanta Mucenita Valentina – 18 iulie.

5 randuri binevenite completari la citatul lui Tutea + Alexandru Andries – Cea mai frumoasa zi

Bine imi atrage atentia dragul de Mircea Dragu.

Ca nu e un citat tocmai crestinesc din Tutea.
Sa-l iertam insa, si pe mine ca l-am propovaduit, completandu-l cu un citat mai frumos.
Trebuie sa ajungem la nivelul la care “omul nu mai condamna nici pe iudeu, nici pe elin, nici pe pacatosi…, omul interior priveste cu un ochi curat toti oamenii si se bucura atunci pentru tot universul si nu mai doreste nimic decat sa iubeasca din toata inima si sa cinsteasca pe toti si pe fiecare”
Sfantul Macarie (din pacate nu stiu care).

Melodie frumoasa, nu bagati in seama versurile 🙂

 

 

cc @adisaceanu

Ganduri impartasite la sfarsit/inceput de an

A mai trecut o treapta spre El.
Cea mai grea din cate am avut pana acum.
Insa cea mai frumoasa si fructuoasa!

Ii multumesc, nevrednic, pe bajbaite, stiu ca vede.

Am avut 1 si 2 rezolutii fixate pentru anul ce-a trecut. Le-am indeplinit in proportie de 150% .

Las priceputii sa scrie, lucruri ce le impartasesc total.
Cititi frumos de la Razvan Exarhu, de aici despre anul ce-a trecut si viitor.

Eram în continuare plini de acea siguranţă care prevesteşte uneori marile dezastre. Vorbeam în continuare despre planurile noastre măreţe şi despre viitorul luminos al omenirii. Era normal să fim un pic aroganţi şi să ni se rupă de ceilalţi, pentru că oricum nu au încotro şi tot la noi ajung. În concluzie, era relativ firesc să nu-şi facă nimeni mari griji, pentru că totul era predestinat să o ţină aşa la nesfârşit, până când urma să nu mai răspundă nimeni nimănui la telefon. Sentimentul ăsta că nimeni nu ne merită, că toţi trebuie să spună merci că le dăm eventual bună ziua, că ceea ce avem de făcut e sub demnitatea noastră şi că o mare parte din cei faţă de care avem o responsabilitate sunt cretini, începe să se stingă. Nu foarte repede, pentru că sunt încă mulţi cei care cred că oricât de puţin ai face, eşti de neînlocuit. Au mai scăzut un pic şi pretenţiile celor care nu ştiu să facă absolut nimic, se mai reduce un pic şi acreala celor care ar trebui să dea ceva în schimb pentru banii pe care îi primesc. Parcă nu se mai pricep toţi la orice şi parcă nu mai vor toţi să fie directori.

Să ai ceva de făcut pare să devină interesant, mult mai interesant decât fumatul şi cafeaua sau bârfa mică şi privirea aia acră pe care o ştim cu toţii atât de bine. S-au ieftinit până la ridicol şi poşetele scumpe, dar lumea nu prea mai dă năvală, din lipsă de imaginaţie, desigur. Chiar şi Karl Lagerfeld s-a mutat într- o casă ceva mai mică, pentru care a spus că nu va mai avea cheltuieli exorbitante, ci doar foarte, foarte mari. Deşi e dramatic, momentul ăsta de prăbuşire cu fanfară are hazul şi ironia lui. În primul rând, pentru că la noi, nici criza nu poate dizolva inerţia moştenită de la Balcani şi de la comunişti. Ar fi însemnat ca o bună parte din gesturile pe care bunul simţ, măsura, civilizaţia, călătoriile în străinătate şi un mediu competitiv nu le puteau anula sau corija, să fie sancţionate în cel mai simplu şi eficient mod de urgenţa adaptării pentru supravieţuire. Ar fi fost plăcut să ştim că acest principiu e valabil mai ales pentru lepre, dar din păcate îi atinge şi pe cei care se văd obligaţi să caute ceva sub nivelul lor de competenţă. Mă gândeam că de la poveştile despre căderi şi ascensiuni spectaculoase se va reconstrui respectul pierdut pentru toate lucrurile care ne fac existenţa posibilă sau frumoasă. Mi s-a întâmplat în ultima vreme să aud conversaţii pe care le credeam demult dispărute pentru totdeauna. O ţuică bună, o ciorbiţă aburindă pe o masă în jurul căreia sunt aşezaţi câţiva prieteni, o conversaţie frumoasă par să redevină foarte, foarte importante.

Goana generală după accesorii pare să se domolească încetişor şi atracţia pentru lucrurile aflate aproape de noi anunţă marele trend al următorului sezon, dacă o mai exista vreunul. Am întâlnit în ultimele luni un pic mai multă bucurie în comunicare, mai multă disponibilitate de a împărtăşi, mai multă căldură, compasiune, înţelegere. Dar asta, mai degrabă departe de civilizaţie. Recunosc, mă aşteptam ca regăsirea echilibrului în vremea holerei să fie mai vizibilă. De aceea, îi admir nespus pe cei care reuşesc să rămână lucizi şi să nu-şi abandoneze condiţia umană. Să fii generos şi bun când nimeni nu face asta cu tine, să fii calm când toţi urlă, să zâmbeşti când toţi au puseuri de isterie. Să ai grijă de cei pe care îi iubeşti şi să îi ajuţi să simtă asta şi nu îndoielile sau frământările tale. Când nimic nu mai arată ca planurile tale, când banii nu te mai ajută pentru că au dispărut şi nu mai pot masca o parte din impostura pe care e construită lumea asta, mai poţi să recurgi la câteva soluţii, de care unii oameni nu se tem, poate şi pentru că nu costă nimic: bucuria, încrederea, lipsa fricii, creativitatea şi un pic de smerenie. Aceştia sunt cei care nu uită că viitorul nu e al oamenilor, ci e întotdeauna al lui Dumnezeu. La mulţi ani!

Un altfel de colind, asculta-i versurile! Il stiai? Plus bonus, ce inseamna LER?

Via tatal meu.
Pe versuri de Tudor Gheorghe.
Colindul e aici
Cititorule, s-ai parte de un Craciun cu multe semne de la Dumnezeu!

Originea cuvantului Ler

Despre originea cuvantului “ler” s-au formulat pana acum mai multe ipoteze, unele dintre ele lasand deoparte cercetarea lingvistica si indreptandu-se mai mult spre sensuri fantastice. Astfel, in vreme ce unii sustin ca originea cuvantului “ler” sta in cuvantul slav “lel”, numire data zeului dragostei, altii sunt de parere ca acesta se trage din numele roman “Aurelian”. Cuvantul a fost pus in legatura si cu “larii”, personaje intalnite in saturnaliile romane din ziua de 23 decembrie.

In anul 1901, parintele profesor Dimitrie Dan face o noua analiza asupra originii cuvantului “ler”, ajungand la concluzia ca acesta se trage din lauda cultica ebraica “Halleluiah!”, care inseamna “Laudati pe Domnul!”

In anul 1920, academicianul Alexandru Rosetti considera ca varianta propusa de preotul Dimitrie Dan privind originea cuvantului “ler” este cea mai potrivita. Rosetti sustine ca, in limba romana, cuvantul “ler” deriva din latinescu “aleluia”, al doilea “l” fiind inlocuit de “r”. Acest fenomen fonetic, numit “rotacizare”, des intalnit in epoca daco-romana, s-a pastrat, pe alocuri, pana in zilele noastre.

Cuvantul ebraic “halleluiah”, folosit in mod special ca refren de lauda, in psalmi si in cantari liturgice, a fost transcris mai intai in limba greaca, putand fi intalnit in Septuaginta inca din secolul al III-lea i.Hr., sub forma de “alliluia”. In scrierile nou-testamentare, cuvantul apare amintit astfel: “Am auzit, in cer, ca un glas puternic de multime multa, zicand: Aliluia! Mantuirea si slava si puterea sunt ale Dumnezeului nostru!” (Apocalipsa 19, 1).

In traducerile latine, incepand cu “Itala” si cu “Vulgata” lui Ieronim, aceasta din urma devenita normativa in Biserica Apuseana, cuvantul a fost transcris sub forma “alleluia”. Ajungand pe teritoriul tarii noastre, prin intermediul soldatilor romani, in perioada daco-romana (secolele II-VI), cuvantul este transformat in “aleruia”. Mai apoi, prin prescurtare, el este intalnit ca “aler” si “ler”.

Aceasta transformare, petrecuta prin rotacizarea literei “l” poate fi observata si in cazul altor cuvinte, precum: “solem” (soare) si “molam” (moara). Anularea literei incipiente “a” este iarasi o caracteristica a limbii romane de inceput, precum se vede si in alte cuvinte preluate: “raie”, din “aranea”; “toamna”, din “autumnus”; “prier”, din “aprilis”.

Fiind intalnit pe toata aria daco-romana din stanga Dunarii, cuvantul “ler” dovedeste vechimea colindelor noastre religioase din secolele II-VII. Precum cuvantul “aleluia” este intalnit in aceeasi forma, atat in cantecele religioase slave, cat si in colindele romanesti, tot asa este intalnit si cuvantul “ler”. De asemenea, aceste doua cuvinte pot fi intalnite si in mai multe regiuni din Franta.

In limba romana, cuvantul “ler” poate fi intalnit mai ales sub forma consemnata de Dimitrie Cantemir, si anume: “Ler, aler Domnul.” De comun acord, cu sau fara a comunica intre ei, autorii colindelor religioase au compus in mod asemanator, pastrand forma de inceput a cuvantului, si anume “Ler, Doamne”.

Sursa

PS
Primul meu post scris integral pe ipad, mi-a luat ceva 🙂
Asta am vazut pe fereastra de dimineata.

20111223-091559.jpg